Președintele Trump alternează amenințările cu amânări repetate ale termenelor limită, iar activele financiare îi ignoră din ce în ce mai mult fanfaronada pentru de a se concentra pe evenimentele de pe teren – la fel cum s-a întâmplat după primele săptămâni de turbulențe cauzate de tarife, în urmă cu un an. Investitorii orbecăie după o retorică coerentă, pe măsură ce activele expuse la risc își revin, însă prețurile petrolului continuă să crească, iar Iranul continuă să țină închisă Strâmtoarea Ormuz. Primele semne ale impactului macroeconomic al războiului indică o stagflație într-o Europă dependentă de importurile de energie, însă o reacție mai rezilientă în Statele Unite, care se bucură de autosuficiență energetică. În fundal, monedele piețelor emergente din țările exportatoare de materii prime au început să își revină, majoritatea fiind acum cotate semnificativ mai bine față de euro decât erau cu o zi înainte de începerea războiului.
Principalul catalizator al mișcărilor de pe piață în această săptămână va rămâne evoluția războiului, în special termenul-limită, amânat în repetate rânduri, impus de Președintele Trump Iranului pentru redeschiderea strâmtorii și acceptarea condițiilor impuse, termen care expiră la noapte. Un alt punct de interes pentru piețe va fi situația privind inflația din luna martie în SUA. Aceste date vor fi primele care surprind pe deplin impactul războiului și se așteaptă să reflecte o creștere masivă a inflației globale, anulând practic doi ani de progrese lente către valoarea țintă stabilită de Rezerva Federală.
EUR
Datele preliminare privind inflația și percepția mediului de afaceri în Zona Euro indică un impact stagflaționist semnificativ al războiului. Indicele inflației globare a urcat brusc până la 2,5% în luna martie, de la 1,9% în luna precedentă, iar diferiți indici de percepție au prezent valori mai reduse față de luna februarie, deci, în acest caz, scăderile au fost în general mici. Indicele inflației de bază este în continuare ținut sub control și chiar a scăzut luna trecută, însă este încă devreme, iar membrii Băncii Centrale Europene vor monitoriza îndeaproape acest indicator cheie în lunile următoare pentru a vedea dacă șocul energetic produce așa-numitele „efecte de runda a doua” asupra prețurilor de consum.
Deși unii dintre adepții unei politici monetare care favorizează controlul inflației (hawks) din cadrul BCE au subliniat necesitatea unei abordări prudente și echilibrate, oficialii nu au respins neapărat cu vehemență așteptările pieței privind aproape trei majorări de dobândă în anul 2026, prima fiind preconizată a fi adoptată chiar în următoarea ședință a instituției din luna aprilie. Raportat la SUA, unde Rezerva Federală continuă să amâne orice discuții despre majorări ale ratei dobânzii, contractul este puternic. Diferențialul de dobândă de peste Atlantic se reduce de la o săptămână la alta, o evoluție care ar putea susține revenirea rapidă euro, odată ce războiul din Iran își va fi aflat deznodământul.
USD
Situația pieței muncii din luna martie a depășit așteptările generalizate, însă datele ar trebui probabil să fie comparate cu cele mult mai neconvingătoare din luna februarie, care au fost revizuite în scădere față de estimările preliminare. Cu toate acestea, există puține semne că războiul și creșterea bruscă a prețului petrolului au un impact semnificativ asupra economiei SUA în acest moment.
Toate privirile se îndreaptă acum spre datele privind inflația, care urmează să fie publicate săptămâna aceasta. În primul rând, raportul privind inflația din luna martie, care se așteaptă să oglindească propagarea completă a creșterilor bruște ale prețurilor la energie. În continuare, vineri, vom afla valoarea indicelui Michigan (indicele percepției consumatorilor calculat de Universitatea din Michigan) privind așteptările inflaționiste. Din punctul nostru de vedere, oficialii Rezervei Federale manifestă o atitudine excesiv de lipsită de preocupare față de derapajul așteptărilor inflaționiste. Acesta este al șaselea an consecutiv în care banca centrală nu a reușit să își atingă ținta de inflație, iar șansele să o atingă pe termen mediu rămân foarte reduse.
GBP
Săptămâna trecută, guvernatorul Andrew John Bailey a respins din nou, clar și răspicat, modul în care piața reflectă acum în prețurile instrumentelor posibile majorări ale ratelor dobânzii de către Banca Angliei, deși fără prea mult succes, de vreme ce două majorări complete ale ratei până la sfârșitul anului sunt în continuare reflectate în prețuri. Nu doar că șocul prețurilor la energie energetic este o problemă legată de ofertă, ce nu poate fi în niciun fel controlată de Comitentul de Politică Monetară (MPC) al băncii, ci și, dată fiind fragilitatea deja instalată la nivelul economiei și pieței muncii britanice, comitetul va acționa cu maximă precauție, ca nu cumva majorările agresive ale ratei să împingă Marea Britanie în recesiune. Observăm că tendința de creștere a randamentelor titlurilor de stat britanice (gilts) și a costurilor creditor ipotecare acționează deja ca o înăsprire de facto a politicii monetare, ceea ce ar trebui să reducă presiunea ca Banca Angliei să majoreze rata dobânzii de referință.
Am fost impresionați de faptul că lira sterlină a reușit să țină pasul cu euro și chiar să depășească dolarul săptămâna trecută, în ciuda intervențiilor verbale ale Guvernatorului Bailey. Încă nu avem o imagine clară asupra modului în care inflația și creșterea economică din Regatul Unit vor fi afectate de război și de creșterea bruscă a prețurilor la energie, de vreme ce datele care ne-au parvenit până în prezent despre perioada de la începutul conflictului au fost extrem de puțin. Va trebui să așteptăm cel puțin încă două săptămâni pentru a primi suficiente date despre luna martie înainte de a trage concluzii.
Analize aprofundate și opinii ale experților:
Raportul privind piața valutară G10 – Aflați cele mai recente analize privind principalele monede
De asemenea, nu trebuie ratat:
