Pe măsură ce perspectivele unui armistițiu în războiul din Iran se disipează, activele financiare încep să scadă la unison.
Titlurile de capital sunt în scădere la nivel mondial și, și mai îngrijorător, obligațiunile de stat pe termen lung au dificultăți, la rândul lor, în a atrage cumpărători. Acest lucru este neobișnuit pentru această clasă de active care a fost considerată în mod tradițional a avea statut de refugiu în perioadele de criză. Dolarul american se apreciază și față de monedele piețelor emergente, stabilizându-se - deocamdată - față de monedele din aceeași categorie în cadrul G10. Prețurile mărfurilor, însă, cresc rapid. În avangarda creșterilor se află, evident, sectorul energetic, prețul petrolului depășind deja 110 USD pe baril, însă și alte mărfuri, în special cele agricole, înregistrează creșteri ale prețurilor.
Toate privirile vor rămâne ațintite pe știrile despre război, în special pe perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz. Investitorii încep să analizeze efectele secundare ale creșterii bruște a prețurilor la energie și sunt îngrijorați în special de necesitatea ca băncile centrale să intervină cu înăspriri ale politicii monetare pentru a compensa presiunile inflaționiste, care încep să impulsioneze fluctuațiile relative ale cursului de schimb valutar. Banca Angliei, BCE și Rezerva Federală, toate au introdus nuanțe „agresive” (hawkish, adică de favorizare a controlului inflației față de creșterea economică accelerată) în intervențiile lor publice de săptămâna trecută. Impactul asupra proiecțiilor ratelor dobânzilor a fost deosebit de pronunțat în Europa, cu cel puțin trei majorări ale ratelor dobânzilor prevăzute atât pentru Banca Angliei, cât și pentru BCE în 2026. Datele privind indicii PMI (Purchasing Managers' Index, adică indicele directorilor de achiziții din sectoarele servicii și producție) de marți vor fi urmărite cu mare atenție, fiind primele date în care vom regăsi pe deplin impactul războiului.
EUR
Printr-o decizie unanimă, BCE a menținut ratele dobânzilor nemodificate săptămâna trecută. Deși președintele instituței, dna Christine Lagarde, nu a confirmat așteptările pieței legate de reduceri ale ratelor, nici nu le-a respins, în timp ce infamele „surse BCE” au semnalat o posibilă decizie de majorare în ședința băncii din luna aprilie, pe care piețele de swap o reflectă în prezent în prețurile instrumentelor în proporție de aproximativ 80%. Conform acestora așteptări, decalajul de rată a dobânzii dintre SUA și Zona Euro va continua să se reducă, ceea ce contribuie probabil la stabilitatea relativă a monedei euro, în contextul în care alte monede sunt vândute în cantități masive. Pe lângă primele analize privind percepția mediului economic reflectată de indicii PMI și alte sondaje realizate în rândul investitorilor din această săptămână, așteptăm cu deosebit interest discursul lui dnei Christine Lagarde în cadrul conferinței ECB Watcher de miercuri. Elementul cheie pentru guvernatorii băncilor centrale în următoarele săptămâni va fi în modul în care percep impactul războiului asupra efectelor inflaționiste de „efecte de rundă a doua” (adică de natură să conducă și la majorări salariale și, implicit, la o spirală inflaționistă prelungită), mai exact dacă perturbările lanțurilor de aprovizionare se vor traduce în presiuni salariale susținute care să fixeze așteptările inflaționiste peste valoarea țintă stabilită. Din punctul nostru de vedere, excesul de ofertă de pe piețele muncii limitează aceste riscuri, însă este foarte posibil ca decidenții politici să aibă o viziune diferită.
USD
Rezerva Federală, la rândul ei, s-a abținut de la modificarea ratelor dobânzii săptămâna trecută. Totuși, fiind singura dintre marile bănci centrale care a înregistrat o opinie separată, Stephen Miran — guvernatorul numit de Președintele Trump — a votat din nou pentru o reducere a dobânzii. După cum era de așteptat, președintele instituției, Jerome Powell, a fost extrem de evaziv în timpul conferinței de presă, ratând practic toate ocaziile de a oferi piețelor clarificări în legătură cu modul în care situația geopolitică ar putea afecta economia americană și intervențiile Rezervei Federale asupra ratelor. Proiecțiile macroeconomice și ale ratelor dobânzilor, după cum au fost acestea actualizate de banca centrală americană, au făcut ceva vâlvă însă, în condițiile în care prognozele inflației Cheltuielilor de Consum Personal (CCP) au fost revizuite în creștere, în timp ce media diagramei publicată periodic (la fiecare trei luni) de Comisia Federală pentru Piață Deschisă (FOMC) (dot plot) pentru 2026 a continuat să indice o singură reducere a ratei dobânzii în acest an. Creșterea prețurilor la energie vine într-un moment în care majoritatea indicatorilor inflației, cum ar fi inflația prețurilor de producție și CCP, dădeau anumite semne de revenire. Să nu uităm că acesta este al șaselea an consecutiv în care Rezerva Federală nu a reușit să își atingă ținta de inflație. Piața obligațiunilor de stat își exprimă în mod fățiș neîncrederea și chiar și obligațiunile pe termen lung se vând masiv, în contextul în care credibilitatea băncii centrale este pusă sub semnul întrebării.
GBP
Banca Angliei a menținut ratele dobânzilor neschimbate, așa cum era de așteptat, printr-o decizie unanimă (9-0), întrucât chiar și membrii cei mai moderați ai comitetului au considerat oportun să se abțină de la votarea unei reduceri imediate. Previziunile privind inflația au fost revizuite în sens ascendent, iar prin afirmația că politica monetară ar putea fi nevoită să devină mai restrictivă ca răspuns la război, Comitetul de politică monetară (MPC) a avertizat în mod explicit piețele că ar putea fi necesară o majorare a ratelor dobânzilor într-un viitor nu prea îndepărtat. Cu toate acestea, nu a mers până la a valida numeroasele majorări care au fost deja prețuite de piețe până în 2026, fiind fără îndoială conștientă de incertitudinea extremă privind durata războiului și prețul energiei. Vânzarea masivă de obligațiuni de stat a fost cea mai extremă pe piețele de obligațiuni de stat britanice, întrucât randamentele atât pe 10 ani, cât și pe 30 de ani au atins niveluri apropiate de maximele ultimelor două decenii. Opinia noastră preliminară este că reevaluarea ratelor pe care am observat-o a fost excesiv de agresivă, întrucât nu numai că șocurile de ofertă sunt autolimitante, dar aceasta pare să presupună un scenariu absolut de coșmar pentru război, care este departe de a fi garantat că se va produce. Raportul privind inflația din această săptămână pentru luna februarie (miercuri) ar atrage în mod normal toată atenția, dar războiul din Iran l-a făcut să pară neactual. Atenția se va concentra pe sondajele PMI privind activitatea economică de marți.
Analize aprofundate și opinii ale experților:
Raportul privind piața valutară G10 – Aflați cele mai recente analize privind principalele monede.
