Incertitudinea din jurul ședinței Rezervei Federale de săptămâna trecută a fost neobișnuit de mare. În cele din urmă, nu doar că banca centrală americană nu a majorat ratele dobânzii, însă intervenția președintelui instituției, Kevin Warsh, a părut destul de moderată (dovish).
Dolarul a încheiat săptămâna în scădere față de toate monedele importante din aceeași categorie. Deși Kevin Warsh a confirmat angajamentul Rezervei Federale față de mandatul care i-a fost încredințat privind inflația, nu a oferit însă piețelor niciun indiciu că majorările ratelor dobânzii ar fi mecanismul preferat pentru îndeplinirea acestuia. Retorica sa a temperat astfel speculațiile privind o creștere a dobânzii în septembrie și, ceea ce este mai îngrijorător, pare să fi erodat credibilitatea Rezervei Federale în lupta împotriva inflației, alimentând temerile legate de o prăbușire a obligațiunilor pe termen lung. Dolarul pare să fi într-o nouă fază de depreciere în raport cu monedele europene, o evoluție exacerbată de lichidarea pozițiilor lungi pe dolar, în urma intervenției valutare coordonate a SUA și Japoniei în sprijinul yenului.
Atitudinea aparent indiferentă a lui Kevin Warsh atât față de inflație, cât și față de avansul ratelor pe termen lung către niveluri mai ridicate, a creat în mod clar neliniște pe piața obligațiunilor. Prin urmare, vom acorda o atenție deosebită segmentului pe termen lung al curbei randamentelor din SUA și declarației trimestriale privind refinanțarea de miercuri, când Trezoreria SUA ne va anunța volumul licitațiilor de obligațiuni pentru trimestrul următor. În rest, atenția în această săptămână se va îndrepta către semnele evidente de progres în negocierile în derulare dintre SUA și Iran în vederea semnării unui acord de pace și către seria de rapoarte privind situația pieței muncii în luna iulie din SUA, care vor culmina vineri cu raportul esențial privind salariile, fără sectorul agricol.
USD
Președintele Kevin Warsh pare hotărât să marcheze o ruptură față de abordările predecesorilor săi de la conducerea băncii centrale americane. Actual președinte al instituției reușit să restrângă fluxul de comunicări către piețe și a promis că va reduce și mai mult astfel de intervenții în viitor. În plus, a sugerat că, din punctul său de vedere, ratele dobânzii adoptate de Rezerva Federală joacă un rol mai puțin critic în controlul inflației și pare să nu aibă nicio problemă cu vânzarea masivă constantă pe segmentul pe termen lung al curbei randamentelor din SUA, așteptându-se ca piața însăși să rezolve problema pentru banca pe care o conduce. Indiferent de fundamentele teoretice ale abordării sale, este clar că nici moneda, nici piața obligațiunilor nu au primit aceste schimbări cu bucurie.
Atenția se îndreaptă acum către situația salariilor în luna iulie, care va fi publicată vineri. Economiștii mizează pe o redresare comparativ cu datele relativ dezamăgitoare din luna anterioară, însă fără ca tendința generală de creștere moderată a pieței forței de muncă să sufere modificări semnificative. Având în vedere atitudinea moderată (dovish, adică favorabilă creșterii economice și ocupării, inclusiv printr-o politică de reducere a ratelor dobânzii) a Rezervei Federale, intervenția valutară asupra yenului și semnele de progres către un acord de pace dintre SUA și Iran, calea pare bătătorită pentru o tendință de depreciere a dolarului.
EUR
Datele macroeconomice privind Zona Euro, publicate săptămâna trecută, au consolidat așteptările pieței că BCE va majora din nou ratele dobânzii în cadrul ședinței sale din luna septembrie. Economia Zonei Euro a înregistrat un ritm de creștere semnificativ peste așteptări în trimestrul al doilea al anului, stimulată de investițiile în IA și de creșterea cheltuielilor publice. Acest lucru s-a dovedit mai mult decât suficient pentru a compensa dezavantajul cauzat de războiului din Iran și de creșterea prețurilor la energie, care până acum pare să aibă un impact surprinzător de redus asupra activității din blocul comun. Inflația de bază a înregistrat, de asemenea, o evoluție peste așteptări, indicând faptul că riscul apariției unor așa-numite efecte de runda (adică majorări salariale și, implicit, la o spirală inflaționistă prelungită) ca urmare a vârfurilor de creștere a prețurilor la energie nu a fost complet eliminat.
Piețele de swap continuă să includă în prețurile instrumentelor o probabilitate de aproximativ 90% ca după ședința BCE din luna septembrie să vedem o majorare a ratei dobânzii cu 25 de puncte de bază, impulsionând moneda unică în parcursul său spre pragul superior al intervalului recent de tranzacționare. Din punctul nostru de vedere, chiar și în cazul semnării unui acord de pace, lucrurile sunt bătute în cuie de vreme ce nu doar că economia Zonei Euro pare suficient de solidă să reziste la noi înăspriri ale politicii monetare, ci și blocul comunitar este mai expus inflației energetice importate decât peste Atlantic.
GBP
Ședința Băncii Angliei de săptămâna trecută s-a încheiat într-o notă considerabil mai moderată (dovish) decât sugerează votul de 6-3 în favoarea menținerii ratelor dobânzii nemodificate. Comunicatele care însoțesc decizia sugerează că vor fi necesare surprize semnificative pe frontul inflației pentru a atrage noi voturi în favoarea unei majorări a dobânzii. Comitetul de Politică Monetară (MPC) a evidențiat semne clare de dezinflație și puține dovezi până în prezent privind așa-numitele de runda a doua, în timp ce prognoza privind inflația a fost de fapt revizuită în scădere, indicând un vârf mai aproape de nivel de 3% spre sfârșitul anului. Această discordanță între rezultatul votului și retorică este neobișnuită și, în opinia noastră, indică clar o falie profundă între „șoimii” (hawks, adepții unei politici monetare care favorizează controlul inflației) și „porumbeii” (doves, adepții unei politici monetare care favorizează creșterea economic) din cadrul comitetului.
Tabăra „șoimilor” va argumenta că vârful de creștere a prețurilor la energie impune o înăsprire de asigurare (preventivă), deși o astfel de teză este sustenabilă doar dacă șocul riscă să se transmită în inflația subiacentă, scenariu pe care majoritatea membrilor comitetului pare să îl excludă în prezent. Opinia noastră rămâne în favoarea menținerii dobânzilor la același nivel în acest an, iar piețele încep deja să își regândească pozițiile. Această schimbare de direcție moderată („dovish”) a fost totuși eclipsată de știrile venite de la Rezerva Federală în ziua anterioară, astfel că lira sterlină s-a stabilizat în raport cu euro și a reușit să se aprecieze semnificativ față de dolar.
De asemenea, nu trebuie ratat:
