„Zborul” la viteză de croazieră al dolarului american a dat de un gol de aer săptămâna trecută în contextul mesajelor vehiculate, conform cărora Președintele Trump era pe punctul de a-l demite pe președintele Rezervei Federale, Gerome Powell.
Deși nu este deloc clar dacă Președintele Trump are cu adevărat astfel de prerogative, reacția piețelor a fost promptă și vehementă, iar preț de câteva minute am asistat din nou la o „vânzare a Americii”, care a zguduit realitatea instituită după evenimentele din luna aprilie: acțiunile și obligațiunile americane și dolarul au fost vândute masiv. Din nou, această reacția feroce a piețelor a fost cea care forțat administrația Trump să dea înapoi, Președintele Trump însuși negând imediat caracterul iminent al unei astfel de demiteri. Deși piețele și-au revenit la fel de rapid, iar dolarul a reușit să încheie săptămâna într-o apreciere modestă față de majoritatea monedelor similare, acest episod nu a făcut altceva decât să reamintească tuturor atât despre riscurile pe care haosul trumpian le poate genera pentru piețe, cât și despre rolul esențial pe care acestea din urmă îl joacă în înfrânarea pornirilor haotice ale președintelui american.
Acum, că problema conducerii Băncii Centrale a fost rezolvată, cel puțin temporar, atenția ar trebui să se îndrepte către imprevizibilitatea care înconjoară problema tarifelor, pe măsură ce termenul limită de 1 august bate la ușă. Ziua de joi se anunță extrem de volatilă. Pe lângă ședința BCE din iulie, vor fi publicați și indicii PMI pentru G3. O serie de alte date de nivel secundar ne va ajuta, de asemenea, să validăm sau să invalidăm „narațiunile” economice care au prins contur: Reziliența SUA, activitatea constantă, dar lentă, în Zona Euro, precum și o încetinire îngrijorătoare a motoarelor economice ale Regatului Unit.
